Vrăjit de imaginea mirifică dar efemeră a pomului înflorit, Grigorescu acoperă printr-o ninsoare de alb parte din suprafața pânzei, rezervând cerului senin doar un eșantion – colțul din stânga sus al tabloului și câteva străpungeri de albastru printre ramuri. Nu urmărește precum alte dăți forme și volume, ci mai degrabă feeria oferită de spectacolul Naturii.
Materia picturală e pusă în tușe scurte, rapide, în vârf de penel, ca într-un exercițiu de tehnică impresionistă sau pointilistă. Prezența discretă a personajului feminin sumar schițat, pe care abia îl descoperim sub pomul înflorit, în iarba dezinvoltă, bogat crescută, susține concepția panteistă a artistului care declara anotimpul renașterii Naturii, drept momentul său predilect de a picta în aer liber.
Lucrarea poate fi datată către 1880 – 1890, dacă ținem cont de concordanțele stilistice și tematice cu impresionismul și pointilismul.
Este catalogată în fișierul cercetătorului Remus Niculescu.
Prov.: Colecția pictoriței Nuni Dona, București.
Bibl.: A10 by Artmark, Licitația de toamnă, 22 oct. 2019, Galeriile Artmark, București, 2019, cat. 115, pp. 154, 156; il. p. 155 și coperta 2.
